Hainele protobulgarilor serveau drept uniformă prin care se deosebeau între ei reprezentanții diferitelor straturi sociale. Conducătorii și reprezentanții aristocrației tribale purtau deseori haine de mătase împodobite cu diverse cusături și fire de aur și / sau argint, care indicau statutul social și prestigiul lor. 

Diferențele de îmbrăcăminte între bărbați și femei nu erau deosebit de mari, deoarece toți trăiau în aceleași condiții. Când bărbații se aflau în campanii militare, femeilor le revenea datoria să apere așezările împotriva atacurilor bruște ale dușmanilor, motiv pentru care îmbrăcămintea lor era funcțională și foarte asemănătoare cu cea a bărbaților.

Atât bărbații, cât și femeile purtau pantaloni. La femei, această parte a îmbrăcămintei s-a păstrat până la mijlocul secolului al IX-lea. Bărbații purtau pantaloni lungi înguști, din in sau cânepă. Iarna, îmbrăcau pantaloni din piele de oaie.

Vara, atât bărbații, cât și femeile purtau cămăși de in sau de cânepă. Cămășile pentru femei erau împodobite în jurul sânilor și capetelor mânecilor cu cusături brodate cu fire colorate. De obicei, femeile purtau veste scurte fără mâneci, numite ciapak. Pe vreme rece, purtau deasupra caftan căptușit cu piele.

Caftanul semăna cu o jachetă, care ajungea până la genunchi, iar marginile erau căptușite cu piele sau cu diverse broderii și fire de argint/aur (cele mai bogate și mai nobile). Pe piept se închideau cu petlițe și se legau în jurul taliei cu o curea lată din piele. Caftanul servea ca uniforma a războinicilor bulgari. În timpul marșurilor și în timpul perioadelor cu ger, războinicii se îmbrăcau în piele și blănuri.

 Pe cap, războinicii bulgari purtau căciuli cu vârfuri ascuțite, cu margini îndoite, împodobite cu un alt tip de piele. Femeile își acopereau capul cu pânză de in, dar nu se acopereau cu voal.

Întrucât majoritatea protobulgarilor își rădeau capul, purtau o pânză de pe sub căciulă. Căpeteniile de război, șefii de trib și căpeteniile de clan mai de seamă, în semn al demnității lor extraordinară, își lăsau o șuviță de păr mai lung numit moț pe coroana lor. Marele han avea dreptul să nu-și radă capul și să-și lase părul lung până la umeri.

Vechii bulgari purtau cizme în picioare. Practicitatea și funcționalitatea acestei piese vestimentare au fost ulterior apreciate de bizantini și alte națiuni care au început să le folosească și ei. Protobulgarii sunt cei care aduc cizmele ca parte semnificativă a vestimentației în Europa.